Braşov

 

Oraşul este situat în colţul sudestic al Ţării Bârsei, la poalele Tâmpei. Timp de secole a fost un bogat oraş comercial, astăzi este al doilea oraş al ţării ca mărime, după Bucureşti. Braşovul a fost cel mai mare şi mai important oraş al saşilor din Transilvania. Adevărata sa dezvoltare a început în 1385, când populaţia, pentru a fi protejată de invaziile turcilor şi tătarilor, a fost mutată în valea Şcheiului înconjurată de munţi înalţi. Tot în această perioadă a început construirea zidurilor defensive şi a Bisericii Negre.

În centrul oraşului se înalţă cea mai mare biserică din Transilvania, Biserica Neagră, măsurând 89 de metri lungime şi 22 de metri lăţime, înălţimea turnului fiind de 65 m. Biserica, iniţial cunoscută sub denumirea de Sfânta Maria a fost ridicată între 1385 şi 1477, în stil neogotic. Numele de astăzi se datorează incendierii oraşului de către Habsburgi în 1689, când pereţii au devenit negri. Incendierea a fost un gest de răzbunare pentru că saşii s-au împotrivit alinierii unei gărzi imperiale. Interiorul este de asemenea impresionant cu stâlpuri dense şi înalte şi cu geamuri gotice. Tot aici se regăseşte o colecţie de mai multe sute de covoare turceşti, donaţia negustorilor locali. Fresca deasupra uşii capelei laterale din nava dreaptă datează din 1476.

Pictura o înfăţişează pe Sfânta Maria cu Pruncul, pe Sfânta Cătălina şi Sfânta Barbara, iar dedesubt se vede stema lui Matei Corvin şi a soţiei Beatrice. Altarul neogotic al bisericii datează din 1866. La baza amvonului pictat se află Moise cu tăbliţele de piatră. Vizavi de amvon, pe perete se poate vedea stema Braşovului şi a regelui Matei Corvin.
La nord de centrul oraşului se află biserica romano catolică, construită de enoriaşi cu ajutorul Mariei Tereza în secolul 18.

 

vechea primărie, iniţial fiind proprietatea celei mai bogate bresle, adică cea a cojocarilor. Clădirea a fost restaurată de mai multe ori, forma sa de astăzi o are din 1770. În prezent adăposteşte muzeul istoric al oraşului.
O altă curiozitate a centrului este fosta casă Hirscher, în care funcţionează Restaurantul Cerbul Carpatin.
O parte din fostul zid de apărare, precum şi din turnuri, bastioane sunt intacte. Mai există Turnul Negru şi Alb, respectiv Bastionul Ţesătorilor, în care funcţionează un mic muzeu local. Cea mai frumoasă şi mai intactă poartă a oraşului, Poarta Cătălina a fost construită în 1559, cu un turn central conic şi patru turnuleţe. Faţada expune stema oraşului. Pe lângă acestea a supravieţuit şi Bastionul Funarilor şi cel al Postăvarilor.

Construcţia bisericii ortodoxe Sfântul Nicolae a început în 1512, dar a continuat timp de mai multe secole. Prima şcoală medie românească şi-a început activitatea tot aici, în clădirea din grădina bisericii, în secolul 16.

 

(68 km de Valea Seacă, 60 de minute cu maşina)