Covasna

 

Simbolul oraşului este Balta Dracului (Pokolsár), o erupţie de gaze cu sulf şi dioxid de carbon de pe partea estică a Centrului, ceea ce în trecut a fost folosită în scopuri curative balneare. A fost deschisă în anul 1881 sub denumirea de „Centrul Balneologic Balta Dracului”, drept urmare Covasna a intrat în şirul staţiunilor balneo-climaterice organizate. În trecut erupţiile capricoase ale Bălţii Dracului au fost înnăbuşite cu sute de care de piatră şi nisip, iar astăzi atenţia vizitatorilor este acaparată de un mic bazin acoperit cu plasă de sârmă. Băile gazoase – sub denumirea populară: mofetele – ce se regăsesc în incinta oraşului au o compoziţie chimică foarte diversificată, iar combinate cu băi minerale sunt foarte eficiente în tratarea bolilor cardio-vasculare şi locomotorii. Cei care intră în aceste mofete până la nivelul şoldurilor sau a gâtului nu au voie să efectueze mişcări de prisos, pentru a nu tulbura concentraţia de gaze, ei trebuie să primească cu capul ridicat efectul curativ imediat al acestor gaze. Prin mişcarea muşchilor feţei se poate urmări urcarea căldurii dinspre degetele picioarelor înspre porţiunile de mai sus a corpului.

 

Un monument industrial vestit al oraşului este calea ferată forestieră Covasna–Comandău, care a fost inaugurată în 1892, prezentând o distanţă dintre şine de 760 mm. La capătul dinspre Covasna a fost formată o unitate de transbordare cu şine normale şi înguste. Posibilitatea de a înconjura a fost efectuată doar la capătul superior al liniei de 5,8 km. Linia a fost proiectată în aşa fel încât să evite comuna (ulterior oraşul) Covasna, dar la Voineşti trece direct lîngă casele de locuit, iar apoi intră în minunata şi tot mai îngustă Vale a Zânelor.

 

30 km de Valea Seacă, 30 de minute cu maşina