Kirándulások

Rezervaţia naturală de la Reci

 

Rezervaţia este un teritoriu de 15 km² acoperit cu nisipuri mişcătoare, dar nu prea este ocrotită, pentru că satul nu prea dispune de păşuni. Teritoriul a fost chiar împărţit de satele din jur, astfel că există o rezervaţie de Reci, iar altele de Comolău, de Aninoasa sau de Sântion. Teritoriul cu adevărat ocrotit este de doar 2 km².

Citeşte mai mult...

Lăzarea

 

„Deasupra satului domneşte Muntele Szármány, acest munte de marmură, alb şi strălucitor. Acolo, la poalele muntelui se găseşte vechiul castel al Lăzarilor, cu bastioanele sale capricioase şi zidurile dinţate. Acolo, pe versanţi se înalţă mănăstirea şi biserica franciscanilor, iar pe culmea muntelui o capelă măreaţă, mai încoace, tot pe o înălţime biserica cochetă a localităţii Lăzarea, cu turnul ei luminos, iar sub acest grup pitoresc se aşează un sat frumuşel, casele sale privesc dintre verdele frunzişului.” (Balázs Orbán)

Citeşte mai mult...

Masivul Făgăraşului

 

Masivul imens al Făgăraşului are o lungime de peste 70 km, iar o lăţime de peste 40 km. Prezintă o sumedenie de vârfuri şi piscuri, între care se regăsesc opt dintre cele paisprezece vârfuri de peste 2500 m din România. De remarcat sunt: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornu Călţunului (2510 m), Vânătoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m) şi Dara (2500m), dar mai sunt alte 42 de vârfuri între 2400 şi 2500 m altitudine. Dacă continuăm lista datelor excepţionale, atunci putem spune că aici se regăseşte cea mai mare densitate de apă curgătoare, cu o valoare de peste 0,8km/km². Tot aici se situează, în valea glaciară Hărtopul Leaotei lacul de la cea mai mare altitudine din ţară. Lacul Mioarelor se află la 2282 m altitudine! Cel mai extins lac din acest masiv este Bâlea, cu o suprafaţă de 4,65 hectare. Cel mai adânc lac glaciar este Podgaru, cu o adâncime de 15,5 m. Climatul masivului este unul destul de extrem, cu valenţe subpolare.

A Bâlea vízesés a Fogarasi havasok északi oldalán a transzfogarasi műút mellet 1234 m magasságban található és a távolból csodálható, hiszen egyetlen turista út sem vezet el közvetlenül mellette. A Bâlea tó vize zuhan alá a 60 m mélységbe, hogy utána, sok kisebb habzó vízesésben folytathassa útját szelídebb tájak felé. A Zerge vízesés a Fogarasi havasok déli oldalán található 1690 méteres magasságban, Arges megye területén. Innen a Bâlea tó 5 kilóméterre van.

Citeşte mai mult...

Cheile Bicazului

 

Cheile Bicazului se compune din trei sectoare: Poarta Iadului, Pridvorul Iadului şi Gâtul Iadului. Cheile, cu stâncile sale de 200-300 m este o raritate naturală a Europei, fiind totodată paradisul căţărătorilor. Mai toate stâncile îşi întorc partea verticală înspre pârâul Bicaz, constituind astfel nişte ziduri înalte. Vârfurile din apropiere au în jur de 1300 m înălţime: Suhardul Mic (1352 m), Făgetul Ciucului (1267 m). Partea cea mai sălbatică a cheilor o reprezintă Pridvorul Iadului.

Citeşte mai mult...

Lacul Rosu

 

Situat la o distanţă de 24 km de Gheorghieni, Lacul Roşu este cel mai frumos lac de baraj natural din Transilvania, la o altitudine de 983 m.
Lacul s-a format în anul 1837, prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoş după ploi îndelungate. Astfel s-a închis valea unde curgeau patru pârâuri. Numele său provine de la Pârâul Roşu, care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier.

Citeşte mai mult...

Cheile Vârghişului

 

Aceste chei de 4 km lungime se situează în partea de nord a Munţilor Perşanii de Nord, reprezentând Rezervaţia Naturală Cheile Vârghişului. Aceasta este cea mai extinsă zonă carstică a Secuimii. Dealungul celor 4 km pârâul Vârghiş a săpat patru sisteme carstice de la mijlocul epocii de gheaţă. Cele 125 de peşteri mai mici (5–10 m) sau mai mari (10–1550 m) exploatate până în prezent sunt dispuse pe patru nivele (5, 20, 40, 70–200 m) deasupra cursului de astăzi al pârâului, însumând o lungime totală de 7410 m. Cel de-al cincelea nivel este sistemul carstic în formare prin activitatea pârâului.

Citeşte mai mult...

Piatra Singuratică din Bălan

 

Turnurile Pietrei Singuratice sunt constituite din roci sedimentare, formând o formaţie impozantă a Munţilor Hăşmaşu, care se ridică îndărătnic din mediul său. Împrejurimile ei mai apropiate sau mai îndepărtate sunt marcate de Hăşmaşu Mare, de Hăşmaşu Negru şi de Moara Dracului de pe versantul vârfului Ecem.

Citeşte mai mult...

Băile Tuşnad

 

Este unul din staţiunile noastre balneare cu cele mai frumoase locaţii, fiind situată la 656 m altitudine, între nişte păduri superbe de conifere. Aici se regăsesc nenumărate izvoare de apă minerală şi mofete, iar acestea au desemnat-o „Perla Transilvaniei”.

Citeşte mai mult...

Zona Ghimeşului

 

Conform originii numelui – bazată pe similarităţi fonetice – Ghimeş este locul unde sunt mulţi cerbi (în maghiară “gímszarvas” înseamnă cerb carpatin). Valea a fost populată parţial de refugiaţi ciucani şi parţial de refugiaţi moldoveni. Aici vom regăsi poezie populară arhaică extraordinar de bogată şi o tradiţie legată de dansul popular impresionantă.
Ceangăii din Ghimeş susţin că strămoşii lor au fugit din faţa serviciului militar şi s-au refugiat în această zonă, iar şi originea cuvântului ceangău se leagă de acest fapt: ceangău este cel care a „ceangăit” (a plecat) din comunitatea sa natală. Ceangăii explică similarităţile portului lor cu cel al ceangăilor moldoveni tot cu refugierea lor.


Citeşte mai mult...

Piatra Niergeş

 

Piatra Niergeş este monumentul dedicat eroilor secui căzuţi în bătălia din 1 august 1849, care leagă Bazinul Trei Scaune de Bazinul Ciuc, între Munţii Ciucului şi Munţii Turiei. Trecătoarea situată la 895 m altitudine este ultimul loc ce poate fi apărat contra trupelor intrând în pasul Oituz. A fost locul nenumăratelor confruntări sângeroase, mai ales din perioada invaziei otomane şi tătare.

p>
Citeşte mai mult...

Miercurea Ciuc – Şumuleu Ciuc

 

Curiozitatea arhitecturală a oraşului, Castelul Mikó astăzi este sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului. Legenda spune că a fost clădită în timpul regelui Sfântul Ştefan de către un comandant secui pe numele Mikó, dar pentru că a fost distrusă, căpitanul suprem al Ciucului, Ferenc Hidvégi Mikó a comandat reconstruirea acesteia într-un castel fortificat, lucrările fiind efectuate între 1611 şi 1621. Castelul a fost distrus din nou de către turci, cu prilejul campaniei militare de pedeapsă. Forma sa de astăzi a luat-o în anul 1714, când a fost reconstruit de către generalul imperial Stephan Steinwille. Planurile probabil că urmăriseră forma vechiului castel, dar clădirea renascentistă prădată de ornamentica iniţială, nu şi-a recăpătat splendoarea de odinioară. După această perioadă castelul a îndeplinit funcţii militare. O curiozitate aparte a castelului o reprezintă cele două gemuleţe gotice de pe partea sudică.

Citeşte mai mult...

Corund

 

A város szimbóluma a Pokolsár, egyedülálló iszapos, kénes-széndoxidos gázkitörés a Főtér keleti peremén, melyet kezdetben fürdőkúrára használtak. 1881-ben nyitották meg "Pokolsár Fürdőintézet" néven, s ezzel Kovászna a rendezett gyógyfürdők sorába lép. Az örvénylő, zúgó Pokolsár szeszélyes kitöréseit régebben több száz szekérnyi kővel és homokkal elfojtották, és ma egyszerű, dróthálóval letakart medencébe zárva vonja magára az odalátogatók figyelmét. A városban megtalálható gázfürdők, népies megnevezéssel mofetták, rendkívül változatos vegyi összetételükkel – meleg ásványvizes előfürdővel kombinálva- kiváló gyógyhatással vannak többek közt az érrendszerbeli, az idegrendszerbeli és a mozgásszervi megbetegedésben szenvedők számára. A gázfürdőbe derékig vagy nyakig bemerülőknek felesleges mozgással a leülepedett sűrű gázt nem szabad felkavarniuk, feltartott fejjel kell fogadniuk a gyógyító gázok perceken belül jelentkező hatását. Az arcizmok rezdülésein észrevehetően követhető, amint a bizsergető meleg a lábujjaktól halad felfelé, a magasabban fekvő testrészek felé.

Citeşte mai mult...

Sovata, Praid

 

Sovata este o staţiune balneară de renume european. Cea mai mare comoară a sa este lacul Ursu, cel mai mare lac heliotermic din ţară. Forma lacului seamănă cu forma unei blane de urs, probabil că acestui aspect i se datorează şi numele. Apa lacului este foarte sărată, specialiştii consideră că cantitatea dizolvată de sare ar ajunge la 66 000 de tone. Temperatura apei diferă în funcţie de adâncime, astfel că la adâncimi mai mari ajunge la 50–70 de grade Celsius. Înotul este destul de dificil, deoarece în această apă foarte sărată omul mai mult pluteşte. Căldarea ce adăposteşte lacul este ferită de vânturi, are deschidere înspre sud, prezintă mult soare şi aer lipsit de praf, astfel că într-adevăr oferă o recreere totală.
La Praid vom regăsi cea mai vestită salină a Transilvaniei, totodată în această regiune izvoresc cele mai multe izvoare. Minele de aici au fost exploatate încă din perioada romană, iar băile sărate sunt frecventate şi astăzi. Un obiectiv de renume este stânca uriaşă de sare ce se ridică deasupra minei, de o raritate deosebită. Vizitatorii şi cei care doresc tratament sunt escortaţi cu autocarul în salină. Aici funcţionează un centru de tratament al bolilor astmatice. Celălat obiectiv de renume al localităţii este baia sărată mezotermică. Aceasta dispune de apa ce urcă datorită unui furaj de 2200 m.

Citeşte mai mult...

Bran

 

Branul se situează la 27 km Sud-Vest de Braşov, şi are sub administraţie şi Predealul, respectiv Simon. Cetatea a apărat unul dintre cele mai importante pasuri din Carpaţii de Sud. În faţa pasului Bran se află pe o culme de 100 m înălţime cetatea Bran. Este unul dintre cele mai bine păstrate cetăţi din Transilvania, având zidurile complete. Castelul (considerat castelul lui Dracula/Vlad Ţepeş) a devenit proprietatea reginei Maria, care a restaurat-o şi a adăugat unele completări în stil romantic. În acea vreme a fost o reşedinţă regală de vacanţă. Astăzi este o curiozitate remarcabilă a regiunii, fiind un obiectiv preferat al turiştilor, mai ales datorită mitului Dracula.

 

Citeşte mai mult...

Sinaia

 

Castelul ce se află pe valea Peleşului este unul dintre cele mai măiastre castele din Transilvania, fiind totodată rezidenţa de vară a regilor români. A fost construit în timpul lui Carol I. (1866–1914), iar astăzi este un monument important al europei secolului 19. Pe teritoriul cumpărat de rege pe lângă castel s-au construit şi alte edificii, astfel Castelul Pelişor, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de vânătoare Foişor, alte case de vânătoare, grajduri, generatorul electric şi Vila Sipot. Cel dintâi a fost terminată casa de vânătoare, astfel că până la terminarea castelului (1883) familia regală a locuit aici. Datorită generatorului Castelul Peleş a fost primul castel din Europa care a fost iluminat în totalitate prin energie electrică.

Citeşte mai mult...

Lacul Sfânta Ana şi tinovul Mohoş

 

Lacul Sfânta Ana este unicul lac de crater vulcanic păstrat integral din Europa de Sud-Est, fiind o raritate chiar şi la nivel european. S-a format într-unul din craterele gemene ale Ciomatului Mare, parte a Munţilor Ciomat, la o altitudine de 950 m. Lacul, cu forma ei aproape rotundă are o suprafaţă de 22 ha, o circumferinţă de 1737 m, o adâncime medie de 4 m. Izvor nu are, alimentarea sa este asigurată de topirea zăpezilor din munţi în timpul primăverii. Apele lacului reflectă brazii ce o înconjoară, oferind o imagine de neuitat. Aici ne putem da cu barca, dar şi să ne scăldăm în timpul verii, când temperatura apei poate ajunge la 24 sau 25 grade Celsius. Localnicii ne sfătuiesc să facem o baie sau să ne spălăm măcar o dată, deoarace atunci zâna lacului ne va ocroti timp de un an. Flora şi fauna lacului este săracă, datorită conţinutului scăzut de minereuri al apei. La malul nordic, nord vestic al lacului a început procesul de umplere, de sedimentare, astefl că fundul lacului este acoperit cu un strat gros de nămol. Lângă lac vom găsi o mică capelă romantică: Capela Sfânta Ana, ridicată în anul 1977 în locul unei capele din lemn. Pentru catolicii din zonă bâlciul de Sfânta Ana, ce se organizează la sfârşitul lunii iulie lângă capelă încă mai reprezintă un prilej important pentru pelerinaj. Lacul este separat de tinovul Mohoş doar de o creastă îngustă.

Citeşte mai mult...

Grota sulfuroasă de la Turia

 

“Pragul Iadului” se află la o înălţime de 1052, în panta de sud a Muntelui Büdös (Puturoasa). Groapa cu o adâncime de14 m nu s-a format natural, ci în urma surpării galeriei minei vechi de sulf. Extragerea de sulf a fost cândva privilegiul Turiei, ce se află la 12 km distanţă, privilegiu documentat de scrisori de privilegii principiale. Mai târziu grota a intrat în posesia baronilor Apor din Turia. În anul 1892 Gábor Apor a ridicat aici ziduri din piatră sculptată, a amplasat şi o uşă, care a fost deschisă doar în anumite ore ale zilei, şi doar lângă o supraveghere foarte strictă. După primul război mondial grota împreună cu staţiunea din apropiere a devenit proprietatea sanatoriului tbc, şi destul de repede folosirea ei regulată a fost stopată.

Citeşte mai mult...

Buffogó

 

Buffogó se află pe coama dintre munţii Büdös şi Köztető, fiind o altă curiozitate a regiunii. Este o mlaştină mişcătoare întinsă pe o suprafaţă de un hectar, bogată în izvoare de apă minerală. Suprafeţele mai mari sau mai mici de apă limpede, înconjurate de turbă, sunt tulburate constant de erupţiile de gaz de dioxid de carbon. Această caracteristică este cea care i-a dat şi numele.

Citeşte mai mult...

Băile Bálványos şi Cetatea Bálványos

 

Staţiune climaterică la mare altitudine situată la întâlnirea dintre Munţii Bodoc, Ciomat şi Turia, la 770 şi 940 m deasupra nivelului mării. Jur împrejur este întâmpinată de vârfuri montane de 1000 m acoperite de păduri. Deoarece substratul zonei prezintă o succesiune de straturi vulcanice şi sedimentare, erupţia de dioxid de carbon şi hidrogen sulfurat a ajutat la formarea unui şir întreg de izvoare de apă minerală foarte diversificate. Datorită compoziţiei chimice acestea sunt excelente în tratarea afecţiunilor gastrice, iar combinate cu băile gazoase uscate (mofete) reprezintă elemente naturale curative privind problemele cardiovasculare. Atât apa, cât şi gazele prezintă un grad relativ ridicat de radioactivitate naturală.

Citeşte mai mult...

Pasul Oituz

 

Valea Oituzului a fost întotdeauna una dintre cele mai importante porţi ale Transilvaniei. O parte a strămoşilor maghiari au sosit în ţară pe aici, apoi au urmat şi cetele de turci şi tătari, în 1466 armata lui Matei Corvin a trecut pe aici spre Moldova, iar în 1576 a trecut pe aici şi István Báthori în drumul său pentru a deveni rege al Poloniei. Contele István Széchenyi a plănuit calea ferată să treacă pe aici în direcţia Galaţi.

Citeşte mai mult...

Vârful Lăcăuţi

 

Vârful Lăcăuţi este cel mai înalt vârf din judeţul Covasna şi totodată din Munţii Vrancei, care se află aproape de hotarul dintre judeţele Covasna, Buzău şi Vrancea.

 

Citeşte mai mult...

Covasna

 

Simbolul oraşului este Balta Dracului (Pokolsár), o erupţie de gaze cu sulf şi dioxid de carbon de pe partea estică a Centrului, ceea ce în trecut a fost folosită în scopuri curative balneare. A fost deschisă în anul 1881 sub denumirea de „Centrul Balneologic Balta Dracului”, drept urmare Covasna a intrat în şirul staţiunilor balneo-climaterice organizate. În trecut erupţiile capricoase ale Bălţii Dracului au fost înnăbuşite cu sute de care de piatră şi nisip, iar astăzi atenţia vizitatorilor este acaparată de un mic bazin acoperit cu plasă de sârmă. Băile gazoase – sub denumirea populară: mofetele – ce se regăsesc în incinta oraşului au o compoziţie chimică foarte diversificată, iar combinate cu băi minerale sunt foarte eficiente în tratarea bolilor cardio-vasculare şi locomotorii. Cei care intră în aceste mofete până la nivelul şoldurilor sau a gâtului nu au voie să efectueze mişcări de prisos, pentru a nu tulbura concentraţia de gaze, ei trebuie să primească cu capul ridicat efectul curativ imediat al acestor gaze. Prin mişcarea muşchilor feţei se poate urmări urcarea căldurii dinspre degetele picioarelor înspre porţiunile de mai sus a corpului.

Citeşte mai mult...
Itt vagy: Obiective Turistice Excursii