Lehetőségek

Rezervaţia naturală de la Reci

 

Rezervaţia este un teritoriu de 15 km² acoperit cu nisipuri mişcătoare, dar nu prea este ocrotită, pentru că satul nu prea dispune de păşuni. Teritoriul a fost chiar împărţit de satele din jur, astfel că există o rezervaţie de Reci, iar altele de Comolău, de Aninoasa sau de Sântion. Teritoriul cu adevărat ocrotit este de doar 2 km².

Citeşte mai mult...

Lemnia

 

<p>Se află la 10 km distanţă în direcţia nordest de Târgu Secuiesc. S-a format prin contopirea satului Lemnia de Jos, de pe terasa largă a Râului Negru şi a satului Lemnia de Sus sau Veneţia, de pe valea pârâului Veneţia.<br />
Biserica fortificată romano catolică datează din epoca medievală, se află pe Muntele Sfântu Mihai dintre Mereşti şi Lemnia. Biserica medievală s-a dărâmat, astfel că în anul 1501 s-a decis construirea unei noi biserici. Aceasta din urmă a fost reconstruită în stil gotic în 1777. Zidurile de apărare sunt din seoclul 17., şi prezintă două bastioane şi un turn deasupra porţii, care în acelaşi timp este şi turnul cu clopot.<br />

Citeşte mai mult...

Estelnic

 

Estelnic se află la 13 km nordest de Târgu Secuiesc, la poalele Munţilor Nemira, în valea pârâului Estelnic.
Biserica fortificată de aici datează din secolul 14., fiind reconstruită în stil gotic la sfârşitul secolului 15, apoi lărgită în 1635 şi renovată în 1724. Marele cutremur din 1802 a adus destule pagube, iar turnul bisericii a fost modificat în 1819, restaurat în 1958. La cutremurul din 1977 au ieşit la iveală fragmente de fresce din secolul 14.

Citeşte mai mult...

Turia

 

Este o localitate medievală, prima ei atestare documentară datează din secolul 14.
În centrul localităţii se înalţă o biserică fortificată, a cărei turnuri şi ziduri au fost desemnate monument istoric. Biserica ridicată în stil romanic a fost completată cu elemente gotice, din care nu a rămas aproape nimic datorită marilor schimbări dinaintea primului război mondial.

Citeşte mai mult...

Lăzarea

 

„Deasupra satului domneşte Muntele Szármány, acest munte de marmură, alb şi strălucitor. Acolo, la poalele muntelui se găseşte vechiul castel al Lăzarilor, cu bastioanele sale capricioase şi zidurile dinţate. Acolo, pe versanţi se înalţă mănăstirea şi biserica franciscanilor, iar pe culmea muntelui o capelă măreaţă, mai încoace, tot pe o înălţime biserica cochetă a localităţii Lăzarea, cu turnul ei luminos, iar sub acest grup pitoresc se aşează un sat frumuşel, casele sale privesc dintre verdele frunzişului.” (Balázs Orbán)

Citeşte mai mult...

Masivul Făgăraşului

 

Masivul imens al Făgăraşului are o lungime de peste 70 km, iar o lăţime de peste 40 km. Prezintă o sumedenie de vârfuri şi piscuri, între care se regăsesc opt dintre cele paisprezece vârfuri de peste 2500 m din România. De remarcat sunt: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornu Călţunului (2510 m), Vânătoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m) şi Dara (2500m), dar mai sunt alte 42 de vârfuri între 2400 şi 2500 m altitudine. Dacă continuăm lista datelor excepţionale, atunci putem spune că aici se regăseşte cea mai mare densitate de apă curgătoare, cu o valoare de peste 0,8km/km². Tot aici se situează, în valea glaciară Hărtopul Leaotei lacul de la cea mai mare altitudine din ţară. Lacul Mioarelor se află la 2282 m altitudine! Cel mai extins lac din acest masiv este Bâlea, cu o suprafaţă de 4,65 hectare. Cel mai adânc lac glaciar este Podgaru, cu o adâncime de 15,5 m. Climatul masivului este unul destul de extrem, cu valenţe subpolare.

A Bâlea vízesés a Fogarasi havasok északi oldalán a transzfogarasi műút mellet 1234 m magasságban található és a távolból csodálható, hiszen egyetlen turista út sem vezet el közvetlenül mellette. A Bâlea tó vize zuhan alá a 60 m mélységbe, hogy utána, sok kisebb habzó vízesésben folytathassa útját szelídebb tájak felé. A Zerge vízesés a Fogarasi havasok déli oldalán található 1690 méteres magasságban, Arges megye területén. Innen a Bâlea tó 5 kilóméterre van.

Citeşte mai mult...

Cheile Bicazului

 

Cheile Bicazului se compune din trei sectoare: Poarta Iadului, Pridvorul Iadului şi Gâtul Iadului. Cheile, cu stâncile sale de 200-300 m este o raritate naturală a Europei, fiind totodată paradisul căţărătorilor. Mai toate stâncile îşi întorc partea verticală înspre pârâul Bicaz, constituind astfel nişte ziduri înalte. Vârfurile din apropiere au în jur de 1300 m înălţime: Suhardul Mic (1352 m), Făgetul Ciucului (1267 m). Partea cea mai sălbatică a cheilor o reprezintă Pridvorul Iadului.

Citeşte mai mult...

Lacul Rosu

 

Situat la o distanţă de 24 km de Gheorghieni, Lacul Roşu este cel mai frumos lac de baraj natural din Transilvania, la o altitudine de 983 m.
Lacul s-a format în anul 1837, prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoş după ploi îndelungate. Astfel s-a închis valea unde curgeau patru pârâuri. Numele său provine de la Pârâul Roşu, care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier.

Citeşte mai mult...

Cheile Vârghişului

 

Aceste chei de 4 km lungime se situează în partea de nord a Munţilor Perşanii de Nord, reprezentând Rezervaţia Naturală Cheile Vârghişului. Aceasta este cea mai extinsă zonă carstică a Secuimii. Dealungul celor 4 km pârâul Vârghiş a săpat patru sisteme carstice de la mijlocul epocii de gheaţă. Cele 125 de peşteri mai mici (5–10 m) sau mai mari (10–1550 m) exploatate până în prezent sunt dispuse pe patru nivele (5, 20, 40, 70–200 m) deasupra cursului de astăzi al pârâului, însumând o lungime totală de 7410 m. Cel de-al cincelea nivel este sistemul carstic în formare prin activitatea pârâului.

Citeşte mai mult...

Piatra Singuratică din Bălan

 

Turnurile Pietrei Singuratice sunt constituite din roci sedimentare, formând o formaţie impozantă a Munţilor Hăşmaşu, care se ridică îndărătnic din mediul său. Împrejurimile ei mai apropiate sau mai îndepărtate sunt marcate de Hăşmaşu Mare, de Hăşmaşu Negru şi de Moara Dracului de pe versantul vârfului Ecem.

Citeşte mai mult...

Băile Tuşnad

 

Este unul din staţiunile noastre balneare cu cele mai frumoase locaţii, fiind situată la 656 m altitudine, între nişte păduri superbe de conifere. Aici se regăsesc nenumărate izvoare de apă minerală şi mofete, iar acestea au desemnat-o „Perla Transilvaniei”.

Citeşte mai mult...

Zona Ghimeşului

 

Conform originii numelui – bazată pe similarităţi fonetice – Ghimeş este locul unde sunt mulţi cerbi (în maghiară “gímszarvas” înseamnă cerb carpatin). Valea a fost populată parţial de refugiaţi ciucani şi parţial de refugiaţi moldoveni. Aici vom regăsi poezie populară arhaică extraordinar de bogată şi o tradiţie legată de dansul popular impresionantă.
Ceangăii din Ghimeş susţin că strămoşii lor au fugit din faţa serviciului militar şi s-au refugiat în această zonă, iar şi originea cuvântului ceangău se leagă de acest fapt: ceangău este cel care a „ceangăit” (a plecat) din comunitatea sa natală. Ceangăii explică similarităţile portului lor cu cel al ceangăilor moldoveni tot cu refugierea lor.


Citeşte mai mult...

Piatra Niergeş

 

Piatra Niergeş este monumentul dedicat eroilor secui căzuţi în bătălia din 1 august 1849, care leagă Bazinul Trei Scaune de Bazinul Ciuc, între Munţii Ciucului şi Munţii Turiei. Trecătoarea situată la 895 m altitudine este ultimul loc ce poate fi apărat contra trupelor intrând în pasul Oituz. A fost locul nenumăratelor confruntări sângeroase, mai ales din perioada invaziei otomane şi tătare.

p>
Citeşte mai mult...

Miercurea Ciuc – Şumuleu Ciuc

 

Curiozitatea arhitecturală a oraşului, Castelul Mikó astăzi este sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului. Legenda spune că a fost clădită în timpul regelui Sfântul Ştefan de către un comandant secui pe numele Mikó, dar pentru că a fost distrusă, căpitanul suprem al Ciucului, Ferenc Hidvégi Mikó a comandat reconstruirea acesteia într-un castel fortificat, lucrările fiind efectuate între 1611 şi 1621. Castelul a fost distrus din nou de către turci, cu prilejul campaniei militare de pedeapsă. Forma sa de astăzi a luat-o în anul 1714, când a fost reconstruit de către generalul imperial Stephan Steinwille. Planurile probabil că urmăriseră forma vechiului castel, dar clădirea renascentistă prădată de ornamentica iniţială, nu şi-a recăpătat splendoarea de odinioară. După această perioadă castelul a îndeplinit funcţii militare. O curiozitate aparte a castelului o reprezintă cele două gemuleţe gotice de pe partea sudică.

Citeşte mai mult...

Corund

 

A város szimbóluma a Pokolsár, egyedülálló iszapos, kénes-széndoxidos gázkitörés a Főtér keleti peremén, melyet kezdetben fürdőkúrára használtak. 1881-ben nyitották meg "Pokolsár Fürdőintézet" néven, s ezzel Kovászna a rendezett gyógyfürdők sorába lép. Az örvénylő, zúgó Pokolsár szeszélyes kitöréseit régebben több száz szekérnyi kővel és homokkal elfojtották, és ma egyszerű, dróthálóval letakart medencébe zárva vonja magára az odalátogatók figyelmét. A városban megtalálható gázfürdők, népies megnevezéssel mofetták, rendkívül változatos vegyi összetételükkel – meleg ásványvizes előfürdővel kombinálva- kiváló gyógyhatással vannak többek közt az érrendszerbeli, az idegrendszerbeli és a mozgásszervi megbetegedésben szenvedők számára. A gázfürdőbe derékig vagy nyakig bemerülőknek felesleges mozgással a leülepedett sűrű gázt nem szabad felkavarniuk, feltartott fejjel kell fogadniuk a gyógyító gázok perceken belül jelentkező hatását. Az arcizmok rezdülésein észrevehetően követhető, amint a bizsergető meleg a lábujjaktól halad felfelé, a magasabban fekvő testrészek felé.

Citeşte mai mult...

Sovata, Praid

 

Sovata este o staţiune balneară de renume european. Cea mai mare comoară a sa este lacul Ursu, cel mai mare lac heliotermic din ţară. Forma lacului seamănă cu forma unei blane de urs, probabil că acestui aspect i se datorează şi numele. Apa lacului este foarte sărată, specialiştii consideră că cantitatea dizolvată de sare ar ajunge la 66 000 de tone. Temperatura apei diferă în funcţie de adâncime, astfel că la adâncimi mai mari ajunge la 50–70 de grade Celsius. Înotul este destul de dificil, deoarece în această apă foarte sărată omul mai mult pluteşte. Căldarea ce adăposteşte lacul este ferită de vânturi, are deschidere înspre sud, prezintă mult soare şi aer lipsit de praf, astfel că într-adevăr oferă o recreere totală.
La Praid vom regăsi cea mai vestită salină a Transilvaniei, totodată în această regiune izvoresc cele mai multe izvoare. Minele de aici au fost exploatate încă din perioada romană, iar băile sărate sunt frecventate şi astăzi. Un obiectiv de renume este stânca uriaşă de sare ce se ridică deasupra minei, de o raritate deosebită. Vizitatorii şi cei care doresc tratament sunt escortaţi cu autocarul în salină. Aici funcţionează un centru de tratament al bolilor astmatice. Celălat obiectiv de renume al localităţii este baia sărată mezotermică. Aceasta dispune de apa ce urcă datorită unui furaj de 2200 m.

Citeşte mai mult...

Bran

 

Branul se situează la 27 km Sud-Vest de Braşov, şi are sub administraţie şi Predealul, respectiv Simon. Cetatea a apărat unul dintre cele mai importante pasuri din Carpaţii de Sud. În faţa pasului Bran se află pe o culme de 100 m înălţime cetatea Bran. Este unul dintre cele mai bine păstrate cetăţi din Transilvania, având zidurile complete. Castelul (considerat castelul lui Dracula/Vlad Ţepeş) a devenit proprietatea reginei Maria, care a restaurat-o şi a adăugat unele completări în stil romantic. În acea vreme a fost o reşedinţă regală de vacanţă. Astăzi este o curiozitate remarcabilă a regiunii, fiind un obiectiv preferat al turiştilor, mai ales datorită mitului Dracula.

 

Citeşte mai mult...

Sinaia

 

Castelul ce se află pe valea Peleşului este unul dintre cele mai măiastre castele din Transilvania, fiind totodată rezidenţa de vară a regilor români. A fost construit în timpul lui Carol I. (1866–1914), iar astăzi este un monument important al europei secolului 19. Pe teritoriul cumpărat de rege pe lângă castel s-au construit şi alte edificii, astfel Castelul Pelişor, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de vânătoare Foişor, alte case de vânătoare, grajduri, generatorul electric şi Vila Sipot. Cel dintâi a fost terminată casa de vânătoare, astfel că până la terminarea castelului (1883) familia regală a locuit aici. Datorită generatorului Castelul Peleş a fost primul castel din Europa care a fost iluminat în totalitate prin energie electrică.

Citeşte mai mult...

Lacul Sfânta Ana şi tinovul Mohoş

 

Lacul Sfânta Ana este unicul lac de crater vulcanic păstrat integral din Europa de Sud-Est, fiind o raritate chiar şi la nivel european. S-a format într-unul din craterele gemene ale Ciomatului Mare, parte a Munţilor Ciomat, la o altitudine de 950 m. Lacul, cu forma ei aproape rotundă are o suprafaţă de 22 ha, o circumferinţă de 1737 m, o adâncime medie de 4 m. Izvor nu are, alimentarea sa este asigurată de topirea zăpezilor din munţi în timpul primăverii. Apele lacului reflectă brazii ce o înconjoară, oferind o imagine de neuitat. Aici ne putem da cu barca, dar şi să ne scăldăm în timpul verii, când temperatura apei poate ajunge la 24 sau 25 grade Celsius. Localnicii ne sfătuiesc să facem o baie sau să ne spălăm măcar o dată, deoarace atunci zâna lacului ne va ocroti timp de un an. Flora şi fauna lacului este săracă, datorită conţinutului scăzut de minereuri al apei. La malul nordic, nord vestic al lacului a început procesul de umplere, de sedimentare, astefl că fundul lacului este acoperit cu un strat gros de nămol. Lângă lac vom găsi o mică capelă romantică: Capela Sfânta Ana, ridicată în anul 1977 în locul unei capele din lemn. Pentru catolicii din zonă bâlciul de Sfânta Ana, ce se organizează la sfârşitul lunii iulie lângă capelă încă mai reprezintă un prilej important pentru pelerinaj. Lacul este separat de tinovul Mohoş doar de o creastă îngustă.

Citeşte mai mult...

Grota sulfuroasă de la Turia

 

“Pragul Iadului” se află la o înălţime de 1052, în panta de sud a Muntelui Büdös (Puturoasa). Groapa cu o adâncime de14 m nu s-a format natural, ci în urma surpării galeriei minei vechi de sulf. Extragerea de sulf a fost cândva privilegiul Turiei, ce se află la 12 km distanţă, privilegiu documentat de scrisori de privilegii principiale. Mai târziu grota a intrat în posesia baronilor Apor din Turia. În anul 1892 Gábor Apor a ridicat aici ziduri din piatră sculptată, a amplasat şi o uşă, care a fost deschisă doar în anumite ore ale zilei, şi doar lângă o supraveghere foarte strictă. După primul război mondial grota împreună cu staţiunea din apropiere a devenit proprietatea sanatoriului tbc, şi destul de repede folosirea ei regulată a fost stopată.

Citeşte mai mult...

Buffogó

 

Buffogó se află pe coama dintre munţii Büdös şi Köztető, fiind o altă curiozitate a regiunii. Este o mlaştină mişcătoare întinsă pe o suprafaţă de un hectar, bogată în izvoare de apă minerală. Suprafeţele mai mari sau mai mici de apă limpede, înconjurate de turbă, sunt tulburate constant de erupţiile de gaz de dioxid de carbon. Această caracteristică este cea care i-a dat şi numele.

Citeşte mai mult...

Băile Bálványos şi Cetatea Bálványos

 

Staţiune climaterică la mare altitudine situată la întâlnirea dintre Munţii Bodoc, Ciomat şi Turia, la 770 şi 940 m deasupra nivelului mării. Jur împrejur este întâmpinată de vârfuri montane de 1000 m acoperite de păduri. Deoarece substratul zonei prezintă o succesiune de straturi vulcanice şi sedimentare, erupţia de dioxid de carbon şi hidrogen sulfurat a ajutat la formarea unui şir întreg de izvoare de apă minerală foarte diversificate. Datorită compoziţiei chimice acestea sunt excelente în tratarea afecţiunilor gastrice, iar combinate cu băile gazoase uscate (mofete) reprezintă elemente naturale curative privind problemele cardiovasculare. Atât apa, cât şi gazele prezintă un grad relativ ridicat de radioactivitate naturală.

Citeşte mai mult...

Pasul Oituz

 

Valea Oituzului a fost întotdeauna una dintre cele mai importante porţi ale Transilvaniei. O parte a strămoşilor maghiari au sosit în ţară pe aici, apoi au urmat şi cetele de turci şi tătari, în 1466 armata lui Matei Corvin a trecut pe aici spre Moldova, iar în 1576 a trecut pe aici şi István Báthori în drumul său pentru a deveni rege al Poloniei. Contele István Széchenyi a plănuit calea ferată să treacă pe aici în direcţia Galaţi.

Citeşte mai mult...

Vârful Lăcăuţi

 

Vârful Lăcăuţi este cel mai înalt vârf din judeţul Covasna şi totodată din Munţii Vrancei, care se află aproape de hotarul dintre judeţele Covasna, Buzău şi Vrancea.

 

Citeşte mai mult...

Covasna

 

Simbolul oraşului este Balta Dracului (Pokolsár), o erupţie de gaze cu sulf şi dioxid de carbon de pe partea estică a Centrului, ceea ce în trecut a fost folosită în scopuri curative balneare. A fost deschisă în anul 1881 sub denumirea de „Centrul Balneologic Balta Dracului”, drept urmare Covasna a intrat în şirul staţiunilor balneo-climaterice organizate. În trecut erupţiile capricoase ale Bălţii Dracului au fost înnăbuşite cu sute de care de piatră şi nisip, iar astăzi atenţia vizitatorilor este acaparată de un mic bazin acoperit cu plasă de sârmă. Băile gazoase – sub denumirea populară: mofetele – ce se regăsesc în incinta oraşului au o compoziţie chimică foarte diversificată, iar combinate cu băi minerale sunt foarte eficiente în tratarea bolilor cardio-vasculare şi locomotorii. Cei care intră în aceste mofete până la nivelul şoldurilor sau a gâtului nu au voie să efectueze mişcări de prisos, pentru a nu tulbura concentraţia de gaze, ei trebuie să primească cu capul ridicat efectul curativ imediat al acestor gaze. Prin mişcarea muşchilor feţei se poate urmări urcarea căldurii dinspre degetele picioarelor înspre porţiunile de mai sus a corpului.

Citeşte mai mult...

Braşov

 

Oraşul este situat în colţul sudestic al Ţării Bârsei, la poalele Tâmpei. Timp de secole a fost un bogat oraş comercial, astăzi este al doilea oraş al ţării ca mărime, după Bucureşti. Braşovul a fost cel mai mare şi mai important oraş al saşilor din Transilvania. Adevărata sa dezvoltare a început în 1385, când populaţia, pentru a fi protejată de invaziile turcilor şi tătarilor, a fost mutată în valea Şcheiului înconjurată de munţi înalţi. Tot în această perioadă a început construirea zidurilor defensive şi a Bisericii Negre.

În centrul oraşului se înalţă cea mai mare biserică din Transilvania, Biserica Neagră, măsurând 89 de metri lungime şi 22 de metri lăţime, înălţimea turnului fiind de 65 m. Biserica, iniţial cunoscută sub denumirea de Sfânta Maria a fost ridicată între 1385 şi 1477, în stil neogotic. Numele de astăzi se datorează incendierii oraşului de către Habsburgi în 1689, când pereţii au devenit negri. Incendierea a fost un gest de răzbunare pentru că saşii s-au împotrivit alinierii unei gărzi imperiale. Interiorul este de asemenea impresionant cu stâlpuri dense şi înalte şi cu geamuri gotice. Tot aici se regăseşte o colecţie de mai multe sute de covoare turceşti, donaţia negustorilor locali. Fresca deasupra uşii capelei laterale din nava dreaptă datează din 1476.

Citeşte mai mult...

Sfântu Gheorghe

 

Cel mai mare oraş şi totodată sediul judeţului Covasna. Obiectivul turistic principal este Muzeul Naţional Secuiesc, care cuprinde şi câteva filiale externe: Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, Muzeul Haszmann Pál din Cernat, Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala, respectiv Muzeul Depresiunii Baraolt. Muzeul Naţional Secuiesc este vizitată din anul 1875. Această instituţie majoră s-a angajat în prezentarea şi cercetarea patrimoniului secuiesc. Anul 1879, ce se vede în sigilul muzeului reprezintă anul în care acesta a intrat în proprietatea comună a secuilor. În prezent este cea mai mare colecţie publică maghiară dinafara Ungariei şi un obiectiv turistic principal.

Citeşte mai mult...

Vârghiş

 

În localitate se află Castelul Daniel, un complex de clădiri din secolele 16–17, cu elemente renascentiste, apoi baroce şi clasiciste. Prima sa atestare documentară datează din 1580. Merită de văzut pervazul uşilor renascentiste, respectiv stema dublă Daniel–Perki din partea frontală. În prezent în castel funcţionează birourile administraţiei locale. Parcul păstrează câteva rarităţi, amintiri ai unui parc dendrologic. Aici vom găsi singurul exemplar din regiune al stejarului piramidal, dar sunt şi doi fagi purpurii, un paltin argintiu, un plop cenuşiu şi un arţar.
(85 km de Valea Seacă, 75 de minute cu maşina)

Citeşte mai mult...

Tălişoara

 

Principalul obiectiv turistic este castelul familiei Daniel, construit în 1609, lărgit şi modificat în 1668, reconstruit în 1884. În trecut a fost înconjurat de un zid de protecţie, a cărui ruine se văd şi astăzi. Biserica de astăzi a fost construită în 1858, iar zidul ei include şi un turn ridicat în 1795. Tot aici este de văzut curia familiei Bethlen.

 

(80 km de Valea Seacă, 70 de minute cu maşina)

 

 

Filia

 

Vechea biserică din Filia a existat din secolul 13., chiar în locul celei de astăzi, construită în anul 1897. Cea veche a fost modificată de mai multe ori, iar în 1897 a fost demolată. În 1848 Áron Gábor a turnat vestitele sale ghiulele în acest loc. Tot aici se pot vedea ruinele fostei biserici şi a satului Dobó din secolele 14–15, respectiv curia Boda, cu acoperiş dublu, construită în stil renascentist în anul 1713.

 

(85 km de Valea Seacă, 75 de minute cu maşina)

 

 

Aita Mare

 

Renumele localităţii se datorează unei personalităţi speciale: János Kriza a fost un pionier în culegerea folclorului secuiesc, poet, lingvist şi episcop unitarian. Casa natală era situată în grădina de lângă parohia unitariană de astăzi. Există o cameră amenajată, conţinând o colecţie Kriza, iar în parcul din centrul localităţii a fost ridicat un bust din bronz cu ocazia aniversării a 180 de ani de la naşterea acestuia.
Biserica fortificată unitariană în stil gotic a fost ridicată în secolul 15, pe axul vechii biserici din epoca romanică. Zidurile de 5 m înâlţime sunt fortificate cu 2 bastioane pe colţuri, construite în secolul 16. Ulterior a fost adăugată un bastion deasupra porţii, pe latura nordică. După marele cutremur din 1802 a fost nevoie de reconstruirea bisericii, iar lucrările au avut loc între anii 1802 şi 1814. Cele 3 bastioane au rămas neacoperite.

 

(71 km de Valea Seacă, 60 de minute cu maşina)

 

 

Băţanii Mici

 

Cel mai important obiectiv turistic este casa memorială Elek Benedek, construită în anul 1896, inaugurată în 1969, la 110 ani de la naşterea şi 40 de ani de la decesul marelui scriitor. Casa nu are etaj, a fost construită după modelul curiilor clasiciste din secolul 19., iar deasupra pridvorului este inscripţionat numele Mari, în memoria soţiei scriitorului.
Apele minerale locale ajung la suprafaţă lângă pârâul Fenyős. În vecinătate se situează peştera cu izvoare minerale Elek Benedek, o adevărată raritate a naturii.

 

(73 km de Valea Seacă, 60 de minute cu maşina)

 

Poian

 

Cea mai veche clădire este biserica. A fost construită în 1760 pentru greco catolici, dar dealungul timpului a intrat în posesia bisericii ortodoxe. A fost restaurată în mai multe rânduri, însă datorită lipsei enoriaşilor astăzi funcţionează doar ca monument istoric.

 

 

(10 km de Valea Seacă, 10 minute cu maşina)

 

 

Târgu Secuiesc

 


Oraşul a devenit binecunoscut datorită străzilor sale unice şi a trecutului legat de activitatea breslelor. Este numit şi oraşul breslelor, deorece meşteşugurile arhaice sunt cele care constituie istoria locului: în trecut au existat nici mai puţin de 11 bresle în interiorul vechiului oraş. Planul oraşului este unic, centrul este înconjurat de mici străduţe, a căror existenţă datează din secolul 15. Apariţia acestora a avut un motiv foarte simplu: odinioară oraşul a fost un loc de târg, în jurul căreia negustorii şi meşteşugarii şi-au instalat corturile, apoi s-au stabilit aici şi în locul corturilor şi-au ridicat casele de locuit. Astfel că din centrul de astăzi pornesc nenumărate străduţe, a căror locuitori sunt în relaţii foarte strânse unii cu alţii, iar în trecut străduţele erau considerate drept ogrăzi comune.


Citeşte mai mult...

Sânzieni

 

Biserica fortificată din Sânzieni se află pe malul stâng al Caşinului, la poalele Muntelui Perkő. Are un plan aproape unic, aşa-numita „foarfecă”, cu patru turnuri la cele patru colţuri şi cu unul la poarta de intrare.

Pe culmea Muntelui Perkő se pot vizita ruinele castelului Tarnóczy, de care se leagă acţiunea romanului Özvegy és leánya a lui Zsigmond Kemény. La partea estică a muntelui se află capela Sfântului István, datând din secolul 13., iar în apropierea acesteia ruinele capelei Sfântului Anton, ridicat de Antal Mikes. La Muntele Perkő are loc la 20 august cel de-al doilea bâlci ca mărime din Transilvania, în onoarea şi memoria regelui Sfântul István.

(6 km de Valea Seacă, 10 minute cu maşina)

 

 

Bretcu

 

Aici s-a născut eroul paşoptist Áron Gábor, la data de 21 noiembrie 1814. Locul casei natale este marcat de o placă comemorială. Statuia dezvelită în 1992 se află în apropierea bisericii romano catolice. Alte obiective: ruinele cetăţii Veneturne la intrarea în Pasul Oituz, vechea biserică gotică, construit din lemn probabil în 1569, iar turnul în 1764. La 2 km de sat, în apropierea fabricii de ţiglă în 1899 a fost ridicat o columnă de 3 m în cinstea reginei Elisabeta.

 

(30 km de Valea Seacă, 40 de minute cu maşina)

 

 

Dalnic

 

Satul natal al marelui Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei din 1514. Obiective: curia Berczási, construită în 1885, respectiv biserica medievală reformată în stil romanic, reconstruit în stil gotic la începutul secolului 15., luând forma sa de astăzi în secolul 18.

 

(27 km de Valea Seacă, 30 de minute cu maşina)

 

 

Zagon

 

Itt született 1690-ben Zágoni Mikes Kelemen, Rákóczi hadapródja, majd kamarása, szobra a kastély közelében áll, egykori szülőháza helyén emlékoszlop áll A Mikes-Szentkereszthy-kastély valószínűleg 17. századi eredetű, mai formáját a 18. század elején kaphatta.

 

Táv: Szárazpataktól 44 km-re, 50 perc autóval.

 

 

Chiuruş

 


Satul natal lui Sándor Kőrösi Csoma, marele cercetător oriental şi lingvist. Obiectivele locale cuprind biserica reformată, monument istoric, şi camera memorială Csoma, amenajat în vechea primărie, precum şi replica casei natale a acestuia şi nucii Csoma, ce cresc în curtea casei.

 

(34 km de Valea Seacă, 40 de minute cu maşina)

 

 

Zăbala

gelence

 

Castelul Mikes a fost ridicat în secolul 15. Aici a copilărit până la vârsta de 10 ani Kelemen Mikes din Zagon, secretarul lui Ferenc Rákóczi II. În 1867 castelul a fost reconstruit de către contele Benedek Mikes. Aici s-au născut mai mulţi membri iluştri ai familiei Mikes, în frunte cu contele Imre Mikó, denumit Széchenyi al Transilvaniei. Parcul englezesc de 34 de hectare este o adevărată rezervaţie. În parc se odihneşte generalul contele Kelemen Mikes, căzut la asediul Sibiului, la data de 21 ianuarie 1849.




Tot aici vom găsi una dintre cele mai impresionante biserici fortificate reformate din Trei Scaune, cu tavanul pictat din secolul 18.
Se mai poate vizita Muzeul Etnografic Ceangăiesc, care este o colecţie şi expoziţie unică despre arta populară şi viaţa de zi cu zi a ceangăilor din Moldova. Viaţa tradiţională moldovenească a ceangăilor se poate admira prin porturi populare, produse meşteşugăreşti şi interioare. În aceeaşi curte se poate vizita o colecţie de istorie locală expusă într-o veche casă secuiască.
 www.csangomuzeum.ro
  
(25 km de Valea Seacă, 30 de minute cu maşina)

 

Cernat

Muzeul Haszmann Pál: Materialul etnografic al muzeului prezintă cele mai frumoase elemente din arta populară a Bazinului Trei Scaune: mobilier pictat, cahle de ceramică, textile etc. Clădirea este înconjurată de o secţie în aer liber, care conţine porţile secuieşti reconstruite din zonă, precum şi amintirile arhitecturii populare (case, mori). În curte vom vedea o colecţie impresionantă de stâlpi funerari de piatră şi de lemn şi o colecţie de maşini agricole.

Citeşte mai mult...

Ghelinţa

 

Satul se situează la poalele Munţilor Muşat, Astig, Bonia şi Zarnea, într-un peisaj pitoresc.

Citeşte mai mult...
Itt vagy: Obiective Turistice